Fetele crestine au voie sa poarte cercei si lanturi ?

​Se vehicula un adevar asa zis biblic, dar trunchiat si anume: “Dumnezeu se uita la inima, nu la imaginea fizica.” Este adevarat ca Domnul se uita la inima, dar intreb eu, omul la ce se uita? In 1 Sam. 16, profetul Samuel a fost trimis de Dumnezeu in casa lui Isai pentru a alege de acolo pe unul din fiii lui in slujba de imparat al Israelului. Samuel ca toti oamenii, chiar daca a fost profet s-a uitat la cel mai inalt, la Eliab si a zis: “Negresit acesta este unsul Domnului”. Desprindem din acest pasaj, un principiu valabil pentru noi toti in fiecare zi, si anume ca Domnul nu se uita la infatisare, insa omul se uita. Si cand orice om (crestin sau necrestin) se uita la noi nu are voie sa isi spuna semne de intrebare privitor la pocainta noastra. De aici putem intelege ca unul dintre motivele pentru care noi ca si crestini (nu numai fetele, ci si baietii), nu avem voie sa purtam podoabe, este acela ca purtandu-le nu suntem diferiti de lume. Noi trebuie sa fim diferiti de lume. Intotdeauna cand o persoana intra intr-o relatie personala cu Domnul Isus Hristos, aceasta se schimba. Se schima mai intai in interiorul ei (realizandu-se in viata ei nasterea din nou) si apoi tot exteriorul ei se schimba. Trupul ei devine o jertfa continua pe altarul Domnului.(Rom. 12:1) Persoana aceasta nu mai este a ei, ea devine proprietatea lui Dumnezeu.(1Cor. 6:19). Mai mult, Biblia declara, ca tot ce este in inima iese afara (Marcu 7:21). Asadar daca o persoana poarta podoabe inseamna ca in inima ei se afla acestea. Ma intreb in acest context oare care este motivatia pentru care o fata poarta podoabe? Vrea sa semene cu fetele din Biblie? Vrea ca prin acesta sa se stie sigur ca este mai aproape de Dumnezeu?… Sau isi doreste sa adauge ceva la modul in care a creat-o Dumnezeu? Daca privim la un caz concret din viata patriarhului Iacov, trebuie sa remarcam ca acesta dupa ce a intrat intr-o relatie personala cu Dumnezeu, a simtit ca nu se poate apropia de Dumnezeu (el si familia lui) fara ca mai inainte sa se debaraseze de tot ce era podoaba in familia lui (Gen. 35:4). Deducem de aici ca apropierea de Dumnezeu presupune renuntarea la podoabe. Un alt pasaj biblic care vorbeste de acest domeniu este cel aflat in capitolele 2 si 3 din cartea Isaia. Acolo profetul prezinta soarta finala a celor care vor purta podoabe. Iar pentru a nu spune cineva ca pana acum am dat argumente doar din Vechiul Testament, iar in cadrul Noului Testament lucrurile s-au schimbat, va rog sa cititi ceea ce spunea apostolul Petru in 1 Petru 3:3. Asadar intotdeauna solutia pentru a renunta la podoabe este apropierea de Dumnezeu prin reliefarea zilnica a “omului ascuns al inimii.” Domnul sa ne ajute pe toti la aceasta!