Statutul Bisericilor Crestine dupa Evanghelie

​

STATUTUL BISERICILOR CRESTINE DUPA EVANGHELIE
(ADUNARILE FRATESTI) DIN ROMANIA
 

CAPITOLUL I - PRINCIPII GENERALE

CAPITOLUL II - BISERICA LOCALA
- Definire si constituire
- Membri si apartinatori
- Slujitori in Biserica
- Organizare si functionare (Sfatul fratesc)
- Patrimoniul Bisericii locale
- Dispozitii finale

CAPITOLUL III - COMUNITATEA ZONALA
- Definire si constituire
- Organizare si functionare
- Patrimoniul Comunitatii Zonale
- Dispozitii finale

CAPITOLUL IV - UNIUNEA BISERICILOR CRESTINE DUPA EVANGHELIE DIN ROMANIA
- Definire si constituire
- Organizare si functionare
- Dispozitii finale
 

Capitolul I - Principii generale

Art.1 Crestinii dupa Evanghelie se unesc in Numele Domnului Isus Hristos in Biserici locale (sau Adunari locale), pe baza Marturisirii de Credinta a Bisericilor Crestine dupa Evanghelie si a prevederilor prezentului Statut.
Cei ce recunosc Marturisirea de Credinta si prevederile prezentului Statut apartin unei Biserici locale si se supun autoritatii acesteia.
Art. 2 Biserica recunoaste ca unicul ei Cap pe Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Biserica se supune Cuvantului scris al lui Dumnezeu ca autoritate suprema si prezentei Duhului Sfant ca sursa de calauzire si putere.
Art. 3 Bisericile locale Crestine dupa Evanghelie se asociaza pentru a se sprijini reciproc in indeplinirea misiunii lor si pentru apararea libertatii religioase. Asocierea se realizeaza conform prevederilor prezentului Statut.
Bisericile Crestine dupa Evanghelie, impreuna cu Comunitatile Zonale si Uniunea formeaza Cultul Crestin dupa Evanghelie.
Art. 4 In cadrul Cultului Crestin dupa Evanghelie se pot infiinta si organiza institutii proprii de invatamant, de educatie religioasa, fundatii, asociatii, societati, asezaminte de caritate si filantropice, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 5 Biserica este separata de Stat, neacceptand amestecul in viata interna a acesteia.
Biserica poate solicita sprijinul institutiilor de stat in realizarea scopurilor ei. Ajutorul nu poate fi conditionat. Biserica este apolitica.
 

Capitolul II - Biserica Locala

Definire si constituire

Art. 6 Biserica locala se infiinteaza prin unirea de bunavoie a celor care accepta Marturisirea de Credinta si prezentul Statut.
Art. 7 Biserica locala are drept scop:
1. Inchinarea si slavirea lui Dumnezeu;
2. Vestirea Evangheliei si misiune;
3. Cresterea spirituala a credinciosilor;
4. Educarea in spirit crestin a copiilor si tinerilor;
5. Ajutorarea celor in nevoie.

Biserica, prin slujitorii ei practica actele de cult:
- Botezul Nou-Testamental;
- Frangerea painii;
si activitati religioase:
- Casatoria;
- Binecuvantarea copiilor;
- Inmormantarea;
- Conferinte, tabere, etc.

Acestea se desfasoara in locasul Bisericii, in locuri publice, private, sau, dupa caz, in case particulare, cu acordul proprietarului, conform specificul Cultului.
Art. 8 Biserica locala se infiinteaza prin hotararea Adunarii Generale de constituire. Cu aceasta ocazie se intocmeste un proces - verbal de constituire, in trei exemplare, semnat de fiecare credincios. Dupa constituire, Biserica locala are datoria de a comunica infiintarea ei Sfatului de frati al Comunitatii Zonale si Uniunii, trimitand cate un exemplar din procesul - verbal. Uniunea comunica autoritatilor in drept, infiintarea noii Biserici.


Art. 9 Uniunea elibereaza autorizatie de functionare, cu avizul favorabil al Comunitatii Zonale, dupa care Biserica locala dobandeste personalitate juridica.
Art. 10 Biserica locala este autonoma, respectand Marturisirea de Credinta si prezentul Statut, neavand organe ierarhice superioare.
 

Membri si apartinatori

Art. 11 Dreptul de membru al Bisericii locale se primeste in mod individual si voluntar, in urma pocaintei, credintei si botezului Nou-Testamental, acceptand Marturisirea de Credinta a Bisericilor Crestine dupa Evanghelie; dupa care urmeaza inscrierea in evidenta membrilor Bisericii.
Art.12 Calitatea de membru a unui credincios nu poate fi exercitata, in acelasi timp, decat intr-o singura Biserica locala.
Art. 13 Un membru se poate transfera dintr-o Biserica locala in alta, la cerere. Biserica locala de unde se transfera elibereaza o recomandare sau adeverinta. Un membru pus sub disciplina nu se poate transfera decat dupa ridicarea masurii locale.
Art. 14 Fiecare membru al Bisericii locale se supune autoritatii acesteia, exercitata prin Sfatul de frati.
Art. 15 Sfatul de frati (vezi articolele cu privire la Sfatul de frati al Bisericii locale) va aplica masuri disciplinare asupra unui membru al Bisericii care s-a facut vinovat de traire in pacat, abatere de la Marturisirea de Credinta, dezbinare precum si alte cauze constatate de acesta. Masurile disciplinare privesc interzicerea participarii la frangerea painii, a rugaciunii in public si a oricarei activitati in cadrul Bisericii si a Cultului. Ridicarea masurilor disciplinare se face de catre Sfatul de frati care a luat masurile disciplinare, in urma constatarii unei pocainte reale a celui pus sub disciplina. Sfatul de frati anunta Biserica locala despre masurile disciplinare aplicate sau ridicate unui membru al Bisericii.
Art. 16 Calitatea de membru al Bisericii se pierde prin retra-gere sau excludere. Retragerea se face prin declaratie scrisa. Excluderea se comunica in Adunarea Generala a membrilor, in urma cercetarii si hotararii Sfatului de frati, dupa aplicarea tuturor masurilor disciplinare. Excluderea se face pentru traire in pacat, nerespectarea Marturisirii de Credinta, dezbinare, invataturi straine Evangheliei, care compromit marturia de credincios.
Art. 17 Reprimirea celui exclus se face in Adunarea Generala a membrilor Bisericii, la hotararea Sfatului de frati, in urma dovezilor de pocainta a persoanei in cauza. Atat excluderea cat si reprimirea se opereaza in evidentele Bisericii locale.
Art. 18 Membrii si apartinatorii Bisericii pot face donatii mobile si imobile Bisericii locale. Bunurile donate, de orice natura, devin irevocabil proprietatea Biseicii.

Art. 19 Sunt considerati apartinatori ai Bisericii locale urmatorii:
- copiii nebotezati ai membrilor Bisericii.
- cei care au acceptat Marturisirea de Credinta a Bisericii, dar nu sunt inca botezati.

Art. 20 Apartinatorii nu beneficiaza de drepturile membrilor Bisericii, dar se supun autoritatii acesteia.
Art. 21 Biserica locala acorda, la cerere, asistenta religioasa, respectand Marturisirea de Credinta si marturia crestina.

 

Slujitori in Biserica

Art. 22 Preotia, in conformitate cu Noul Testament este o calitate a oricarui credincios. Fiecare membru are dreptul, conform darului spiritual, sa marturiseasca altora Evanghelia, sa se roage si sa cante spre gloria lui Dumnezeu si zidirea Bisericii.
Art. 23 Credinciosii cu o viata spirituala matura, pot sluji potrivit cu darul spiritual pe care il au si care este recunoscut de Biserica, potrivit invataturii biblice. Ei pot lucra pentru:
- intemeierea de noi Biserici, ca misionari sau evanghelisti, sub autoritatea Bisericii locale;
- zidirea si echiparea ca invatatori;
- carmuire si administrare, ca presbiteri (batrani);
- slujire, ca diaconi;
- tineret si copii, ca invatatori;
- promovare a valorilor crestine in spitale, orfelinate, gradinite, scoli, penitenciare, unitati militare, scoli de reeducare, azile si alte organizatii, cu respectarea prevederilor legale.
Autoritatea fiecarui slujitor al Bisericii se exercita prin slujire.
Art. 24 Sfatul de frati al Bisericii locale poate scoate din lucrare angajatii sau slujitorii care nu-si indeplinesc indatoririle sau care se fac vinovati de abateri morale sau doctrinare.
 

Organizarea si functionarea Bisericii locale

Art. 25 Adunarea Generala reprezinta intrunirea membrilor Bisericii locale. Ea este convocata de regula anual si, in mod exceptional poate fi convocata ori de cate ori este nevoie. Adunarea Generala este convocata de Sfatul de frati cu cel putin 14 zile calendaristice inainte, anuntandu-se ordinea de zi. Ea functioneaza regulamentar daca este intrunita majoritatea simpla.
Art. 26 Adunarii Generale i se aduce la cunostinta de catre Sfatul de frati urmatoarele probleme:
Administrative:
- situatia financiara a Bisericii;
- angajarea personalului;
- instrainarea si achizitionarea de bunuri;
Organizatorice:
- afilierea sau retragerea din asociatii religioase;
- desemnarea delegatilor Bisericii la Conferinta Generala a Zonei;
- infiintarea de unitati scolare si prescolare;
Spirituale:
- recunoasterea slujitorilor in Biserica;
- excluderea si reprimirea membrilor;
- recunoasterea lucratorilor din Biserica ce lucreaza ca misionari in tara si strainatate.





Sfatul de frati al Bisericii locale

Art. 27 Sfatul de frati este organul de conducere al Bisericii locale. El se intruneste ori de cate ori este nevoie, dar nu mai putin de o data pe luna. Cu ocazia desfasurarii lucrarilor Adunarii Generale, Sfatul de frati prezinta raportul activitatii lui.

Art. 28 Sfatul de frati este alcatuit din presbiterii (batranii) Bisericii locale. Diaconii pot fi cooptati in Sfatul de frati.
Art. 29 Membrii sfatului de frati nu sunt alesi de Adunarea Generala a Bisericii locale, ci sunt recunoscuti in Biserica pe baza calitatilor lor de slujire, dovedite in timp:
- caracterul conform: 1Timotei 3.1-7; Tit 1.5-9.
- darul primit din partea Duhului Sfant si practicat in Biserica.
- responsabilitatea pe care si-o asuma in conducere si administrare.
Art. 30 Sfatul fratesc are urmatoarele atributii:
- pastorirea si consilierea spirituala cu obligarea pastrarii confidentei;
- consolidarea credinciosilor si aplicarea invata-turilor Bibliei;
- veghere in pastrarea unor invataturi biblice curate;
- cooptarea de noi membri in Sfatul de frati;
- recunoasterea, sprijinirea si promovarea tinerilor in lucrare;
- recomandarea studentilor pentru institutii crestine de invatamant;
- coordonarea lucratorilor din Biserica ce lucreaza ca misionari in tara si strainatate;
- colaborarea cu misionarii straini care activeaza sub autoritatea Bisericii locale.
Sfatul de frati conduce, supravegheaza si raspunde pentru toate activitatile desfasurate in Biserica locala.
Art. 31 Retragerea unui presbiter se poate face la cererea acestuia, sau in urma decesului.
Punerea sub disciplina a unui presbiter se realizeaza de Sfatul de frati, cu aducerea la cunostinta Bisericii.
Pierderea calitatii de presbiter survine in urmatoarele situatii: trairea in pacat, abateri de la Marturisirea de Credinta, incapacitate fizica sau intelectuala si inactivitate in Sfatul de frati.
La solicitarea scrisa a majoritatii simple a membrilor Bisericii locale sau a membrilor Sfatului de frati local, Comunitatea Zonala poate lua masuri disciplinare mergand pana la suspendarea Sfatului de frati Local, cu informarea Uniunii, pentru abateri de la Marturisirea de Credinta, abuzuri, razvratire, incapacitate de a conduce Biserica locala. Interimatul se realizeaza prin delegare de catre Comunitatea Zonala. Masurile luate se aduc la cunostinta Uniunii.
Art. 32 Reprezentarea intereselor Bisericii locale in plan oficial se face prin delegare, de catre Sfatul de frati.

Patrimoniul Bisericii locale

Art. 33 Biserica locala gestioneaza patrimoniul propriu prin Sfatul de frati local, cu respectarea legislatiei in vigoare, sub indrumarea si controlul de specialitate al Comunitatii Zonale si Uniunii.
Art. 34 Biserica locala are in gestiune bunuri materiale mobile si imobile. Acestea pot fi:
- imobilul Bisericii cu anexele ei si terenul aferent;
- alte cladiri cu dotarile lor;
- terenuri agricole;
- biblioteca
- cimitirul;
- mijloace auto;
- Unitati de invatamant, de caritate, orfelinate, azile cu bunurile mobile specifice acestora.

Instrainarea bunurilor imobile se face cu avizul Comunitatii Zonale si al Uniunii.
Art. 35 Biserica locala se intretine prin contributia membrilor ei. Conform legii, Biserica poate primi donatii din partea membrilor si apartinatorilor ei, a unor persoane fizice, a unor fundatii sau organizatii din tara sau din strainatate. Donatiile sunt irevocabile. Toate donatiile se contabilizeaza conform legii.
Art. 36 Biserica locala are datoria morala sa contribuie la sustinerea financiara a Comunitatii Zonale, a Uniunii, precum si a altor Institutii Cultice.
 

Dispozitii finale

Art. 37 Biserica locala se afla in raporturi egale fata de celelalte Biserici din cadrul Cultului.
Art. 38 Biserica locala are relatii de reciprocitate, spiritual si material cu Asociatii si Fundatii existente in cadrul Cultului. Pe langa Biserica locala pot functiona Asociatii si Fundatii care au datoria de a sustine lucrarea Bisericii locale, a Comunitatii Zonale si a Uniunii.
Art. 39 Stampila Bisericii locale va fi rotunda cu diametrul de 35 mm, constituita din doua cercuri concentrice la distanta de 5mm intre care se scrie textul "Biserica Crestina dupa Evanghelie". In interiorul cercului mic se afla scrisa adresa Bisericii.
Art. 40 Biserica locala inceteaza sa mai existe in momentul in care nu mai are membri.
In cazul in care Biserica locala se va abate de la Marturisirea de Credinta si Statut, acesteia i se retrage Autorizatia de functionare de catre Uniune, la propunerea Comunitatii Zonale.
In aceste cazuri patrimoniul Bisericii locale va fi preluat de Comunitatea Zonala, in prezenta unui delegat din partea Uniunii.
 

Capitolul III - Comunitatea zonala

Sfatul zonal al bisericilor locale

Definire si constituire

Art. 41 Comunitatea Zonala este forma juridica prin care Bisericile de pe raza unuia sau mai multor judete limitrofe se unesc cu scopul de a colabora la propovaduirea Evangheliei, de a se sprijini reciproc si de a avea un mijloc de reprezentare in fata autoritatilor si in relatiile cu Uniunea. Comunitatea Zonala ia fiinta prin hotararea Adunarii Generale a Delegatiilor Bisericilor fondatoare.
Art. 42 Bisericile apartinand unei nationalitati conlocuitoare se pot constitui in Comunitati Zonale, cu obligatia mentinerii unitatii Cultului. In acest caz poarta numele nationalitatii respective.

Organizare si functionare

Art. 43 Sfatul de frati al Comunitatii Zonale se constituie prin hotararea Adunarii Generale a delegatilor Bisericilor locale din Comunitatea Zonala. Dupa constituire, se inainteaza Uniunii un exemplar din procesul verbal cu componenta Sfatului de frati al Comunitatii Zonale.

Art. 44 Sfatul de frati al Comunitatii Zonale are urmatoarele atributii:
- mentine legatura cu Sfatul de frati a Bisericilor locale;
- incurajeaza si sprijina material si spiritual infiintarea de noi Biserici;
- sprijina (sfatuieste) Bisericile locale in probleme de reprezentare, organizare, functionare si disciplina;
- organizeaza cursuri biblice in colaborare cu institutiile de invatamant crestine, urmand o programa comuna;
- avizeaza studenti pentru institutiile crestine de invatamant;
- acorda ajutor material Bisericilor si persoanelor aflate in nevoie;
- sprijina si organizeaza tabere de copii si tineret;
- sprijina material si spiritual activitatea in case de odihna, azile de batrani, orfelinate, edituri, tipografii, Scoli de toate gradele, studiouri de radio si televiziune organizate in cadrul Comunitatii Zonale;
- intocmeste schema de personal a Comunitatii Zonale;
- coordoneaza activitatea Comunitatii Zonale intre Adunarile Generale ale Comunitatii Zonale;
- duce la indeplinire hotararile si sarcinile incredintate de Adunarea Generala a Comunitatii Zonale cat si cele incredintate de Uniune, respectiv Sfatul de frati pe Tara. Prezinta periodic un raport de activitate a Comunitatii Zonale in fata Sfatului de frati pe Tara;
- aproba membrii comisiilor de lucru propusi de coordonatorii acestora;
- angajeaza personalul administrativ conform schemei;
- hotaraste asupra cheltuielilor de intretinere a bunurilor necesare activitatii spirituale si educative.


Art. 45 Adunarea Generala a Comunitatii Zonale este organizatia de indrumare si coordonare a Sfatului de frati a Comunitatii Zonale. Adunarea Generala a Comunitatii Zonale este alcatuita din delegatii Bisericilor locale din zona in proportie de 1/50. Bisericile locale cu mai putin de 50 de membri au dreptul la un delegat.
Art. 46 Adunarea Generala a Comunitatii Zonale se intruneste cel putin o data pe an. Convocarea o face Sfatul de frati a Comunitatii Zonale cu doua saptamani inainte de intalnire. Adunarea Generala a Comunitatii Zonale este valabil constituita daca sunt prezenti doua treimi din numarul delegatilor.
Art. 47 Adunarea Generala a Comunitatii Zonale are urmatoarele atributii:
- urmareste aplicarea Marturisirii de Credinta si a Statutului in activitatea Bisericilor;
- alege Sfatul de frati al Comunitatii Zonale pe o periaoda de patru ani dintre delegatii desemnati in mod special de catre adunarile reprezentative;
- alege reprezentantii Sfatului de frati al Comunitatii Zonale in Sfatul de frati pe Tara, in proportie de unu la o mie, si delegatii pentru Conferinta Generala a Cultului, in proportie de unu la trei sute;
- aproba schema de personal intocmita de Sfatul de frati al Comunitatii Zonale;
- decide asupra modului de administrare a patrimoniului Comunitatii Zonale;
- aproba si descarca bugetul anual al Sfatului de frati al Comunitatii Zonale.

Art. 48 In cadrul Comunitatii Zonale functioneaza urmatoarele comisii:
1. invatamant, mass-media;
2. tineret - copii;
3. pastorire - disciplina;
4. evanghelizare - misiune;
5. financiar - juridic;
6. constructii - ajutorari.
Fiecare comisie va functiona cu un coordonator si 2 - 8 membri. Coordonatorii acestor comisii sunt de drept membri in Sfatul de frati al Comunitatii Zonale. Fiecare membru al Sfatului de frati al Comunitatii Zonale face parte dintr-o comisie.
Art. 49 Sfatul de frati al Comunitatii Zonale este organul permanent de coordonare si asistenta al Comunitatii Zonale fiind compus din 7 la 16 membri si un casier. Sfatul de frati al Comunitatii Zonale se intalneste cel putin o data la trei luni. El este valabil constituit daca sunt prezenti cel putin doua treimi din numrul membrilor. Deciziile se iau cu majoritatea simpla a voturilor.
Art. 50 In cazul in care un membru al Sfatului de frati al Comunitatii Zonale a fost revocat, a demisionat sau a decedat se va coopta un membru al Adunarii Generale al Comunitatii Zonale urmand ca prima Adunare Generala a Comunitatii Zonale sa aprobe cooptarea sau sa aleaga alta persoana.
Art. 51 Sfatul de frati al Comunitatii Zonale este valabil angajat prin semnatura reprezentantilor Comunitatii Zonale sau al oricarui membru delegat de Sfatul de frati al Comunitatii Zonale in acest scop.

In problemele care nu sunt de competenta Sfatului de frati al Comunitatii Zonale angajarea se face prin semnatura membrilor Adunarii Generale a Comunitatii Zonale, delegati special pentru aceasta.
Reprezentarea Comunitatii Zonale in justitie sau fata de terti, se face de catre reprezentantii Comunitatii Zonale care pot incredinta aceasta misiune unui alt membru al Sfatului de frati al Comunitatii Zonale sau din Cult.
Art. 52 Reprezentantii Comunitatii Zonale conduc prin rotatie sedintele Sfatului de frati al Comunitatii Zonale; indruma si controleaza activitatea personalului angajat. Casierul gestioneaza banii si alte valori si efectueaza plati, in baza hotararilor Sfatului de frati al Comunitatii Zonale.
Art. 53 Adunarea Generala a Comunitatii Zonale alege 2-3 cenzori cu atributia de a controla gestiunea Comunitatii Zonale si de a intocmi rapoarte catre Adunarea Generala anuala.
Patrimoniul Comunitatii Zonale
Art. 54 Comunitatea Zonala poate avea gestiune patrimoniu propriu. Acestea pot fi:
- cladiri si terenuri pentru institutii de invatamant si caritate;
- editura, tipografii, case de odihna, tabere de tineret si copii, studiouri pentru radio si televiziune;
- echipamente tehnice;
- mijloace auto.
Instrainarea lor se face numai cu avizul Uniunii.
 

Patrimoniul Comunitatii Zonale

Art. 55 Patrimoniul Comunitatii Zonale provine si se intretine din contributia Bisericilor componente, prin donatii din tara si strainatate.

Dispozitii finale

Art. 56 Stampila Comunitatii Zonale va fi rotunda cu diametrul de 35 mm constituita din doua cercuri concentrice la distanta de 5 mm, intre care se scrie textul "Cultul Crestin dupa Evanghelie". In interiorul cercului mic se scrie "Sfatul de frati al Comunitatii Zonale", urmat de Biserica locala cea mai mare din zona (exemplu: Sfatul de frati al Comunitatii Zonale Sibiu)
Art. 57 Desfiintarea unei Comunitati Zonale a Bisericilor Crestine dupa Evanghelie se poate face numai de catre Adunarea Generala a Comunitatii Zonale intrunind cel putin 3 din numarul membrilor ei. Cconvocarea se face de catre Sfatul de frati al Comunitatii Zonale, cu cel putin 30 de zile inainte. Hotararea desfiintarii Comunitatii Zonale se aproba cel putin cu 3 din votul celor prezenti. De asemenea, Adunarea Generala a Comunitatii Zonale va decide repartizarea patrimoniului in cauza, unei alte Comunitati Zonale sau Uniunii.
Divizarea sau comasarea unei Comunitati Zonale existente se face prin hotararea Sfatului de frati pe Tara.
 

Capitolul IV - Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie

Definire si constituire

Art. 58 Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania este organizatia centrala de reprezentare a intereselor generale ale crestinilor dupa Evanghelie si un mijloc de slujire si asistenta acordata Bisericilor Crestine dupa Evanghelie si celorlalte parti componente ale Cultului.
Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania nu este o ierarhie ecleziastica.
Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania este persoana juridica.
Conducatorii ei sunt frati alesi pentru un timp determinat sa reprezinte interesele Bisericii si ale celorlalte organizatii care o compun.
Organizare si functionare
Art. 59 Conferinta Generala a Bisericilor Crestine dupa Evanghelie este organul suprem de conducere, indrumare si control al Uniunii Bisericilor Crestine dupa Evanghelie.
Conferinta Generala are un caracter electiv si se intruneste ordinar o data la patru ani si extraordinar la initiativa a 2/3 din membrii Sfatului de frati pe Tara.
 

Organizare si functionare

Conferinta Generala
Art. 60 Conferinta Generala este compusa din delegatii desemnati de Comunitatea Zonala in proportie de un delegat la 300 de membri si apartinatori.
Art. 61 Convocarea Conferintei Generale se face de catre organul permanent al Uniunii cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte, comunicandu-se in scris Comunitatilor Zonale locul, data si ordinea de zi. Conferinta Generala este valabil intrunita daca participa cel putin 3 din numarul delegatilor. Daca la data respectiva nu se intruneste statutar, aceasta se va intalni peste o saptamana la aceeasi ora si in acelasi loc fara nici o alta convocare, iar hotararile se vor lua cu o majoritate de 3 din cei prezenti.
Art. 62 Conferinta Generala este condusa de presedintele Uniunii si un prezidiu. Conferinta Generala electiva este condusa, dupa raportul de activitate, de catre un prezidiu ales.

Art. 63 Conferinta Generala are urmatoarele atributii:
- valideaza membrii Sfatului de frati pe Tara alesi de Conferinta Comunitatii Zonale;
- valideaza sau modifica propunerile Sfatului de frati pe Tara privind componenta Comitetului Executiv;
- hotaraste asupra problemelor doctrinare, de viziune si strategie, propuse de Comitetul Executiv si Consiliul Consultativ si aprobate de Sfatul de frati pe Tara;
- valideaza membrii Consiliului Consultativ ales de Sfatul de frati pe Tara;
- aproba prin vot cu majoritate de 3 din numarul delegatilor prezenti Statutul si modificarile la Statut;
- aproba prin vot Marturisirea de Credinta precum si modi-ficarile continutului acesteia, la propunerea Sfatului de frati pe Tara, cu o majoritate de 3 din numarul delegatilor prezenti.
- confirma prin vot secret pe cei trei cenzori propusi de Consilierul juridic - financiar.

Sfatul de frati pe tara

Art. 64 Sfatul de frati pe Tara este alcatuit din reprezentantii Comunitatilor Zonale in proportie de 1/1000, validati de Conferinta Generala. In cazul in care un reprezentant din Sfatul de frati pe Tara a fost revocat, a demisionat sau a decedat, se va coopta un nou reprezentant propus de Comunitatea Zonala respectiva.
Sfatul de frati pe Tara se intruneste de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie.
Convocarea Sfatului de frati pe Tara se face de catre Comitetul Executiv al Uniunii cu cel putin 15 zile calendaristice inainte, comunicandu-se in scris locul, data si ordinea de zi.
Sfatul de frati pe Tara este valabil intrunit daca participa cel putin 2/3 din membrii acestuia. Daca la data respectiva nu se intruneste statutar, acesta se va intalni peste 14 zile, la aceeasi ora si in acelasi loc, iar hotararile se vor lua cu o majoritate de 3 din cei prezenti.
Art. 65 Atributiile Sfatului de frati pe Tara sunt:
- indruma si controleaza activitatea Comitetului Executiv, a Consiliului Consultativ si a Comisiilor de specialitate;
- vegheaza asupra aplicarii corecte a invataturilor biblice;
- indruma si controleaza activitatea financiara a Uniunii;
- propune Conferintei Generale modificari ale Statutului sau Marturisirii de Credinta;
- confirma sau revoca pe Rectorul Institutului Teologic, ales de Senatul Institutului, in caz de abateri de la Marturisirea de Credinta sau traire in pacat;
- aproba prin vot excluderea din Cult a unei Biserici sau organizatii ce fiinteaza in cadrul Cultului, la propunerea Comunitatii Zonale respective, cu o majoritate de 3 din numarul membrilor prezenti, pentru abateri de la Marturisirea de Credinta si Statut;
- aproba motiuni privitoare la morala, libertate religioasa precum si alte probleme de interes major, la propunerea Comitetului Executiv si a Consiliului Consultativ;
- aproba afilierea Cultului la Asociatii interconfesionale din tara sau strainatate, sau retragerea;
- aproba afilierea Cultului la organizatii religioase similare din strainatate, sau retragerea.
- alege prin vot secret, membrii Comitetului Consultativ dintre coordonatorii de Comisii zonale care sunt si membrii ai Sfatului de frati pe Tara.
- confirma prin vot, cu majoritatea simpla a delegatilor prezenti, trei cenzori propusi de Consilierul financiar - juridic.
- convoaca Conferinta Generala Extraordinara, la solicitarea a cel putin 2/3 din numarul membrilor Sfatului de frati pe Tara.
- alege prin vot secret, membrii Comitetului Executiv, din cei propusi de fiecare membru al Sfatului de frati pe Tara, pentru fiecare functie, cate unul din fiecare regiune istorica.

Comitetul executiv
Art. 66 Organul permanent al Uniunii, este Comitetul Executiv, compus dintr-un presedinte, un prim-vicepresedinte, un vicepresedinte si un secretar general.
Comitetul executiv este ales de catre Sfatul de frati pe Tara si validat de catre Conferinta Generala pentru o perioada de patru ani.
Presedintele Uniunii are urmatoarele atributii:
- reprezinta Cultul, atat pe plan intern, in relatie cu Statul, cat si pe plan international;
- coordoneaza activitatea Comitetului Executiv;
- coordoneaza activitatea Comisiei de viziune si strategie.
Prim-vicepresedintele are urmatoarele atributii:
- preia prerogativele presedintelui in cazul de indisponibilitate a acestuia;
- coordoneaza activitatile Comisiei de invatamant-mass-media, a Comisiei financiar-juridic, a Comisiei disciplina-pastorire si activitatea revistei Calea Credintei;
- participa la intalnirile Sfaturilor de frati ale Comunitatilor Zonale si viziteaza Bisericile locale;
Vicepresedintele are urmatoarele atributii:
- coordoneaza Comisia tineret-copii, a Comisiei misiune-evanghelizare si a Comisiei constructii-ajutoare;
- coordoneaza activitatea P.S.I. pe Cult;
- participa la intalnirile Sfaturilor Zonale si viziteaza Bisericile locale.


Secretarul General are urmatoarele atributii:
- pastreaza relatiile cu fratii din cadrul Cultului in absenta presedintelui si a vicepresedintilor;
- intretine relatiile cu misionari romani care activeaza in strainatate;
- mentine relatiile cu strainii pe linie cultica;
- coordoneaza activitatea angajatilor Uniunii;
- convoaca intrunirile Consiliului Consultativ, Sfatului de frati pe Tara si a Conferintei Generale;
- pe baza hotararii Comitetului Executiv Conferinta hotaraste Statutul;
Comitetul executiv are urmatoarele atributii:
- conduce activitatea Uniunii intre intalnirile Sfatului de frati pe Tara;
- duce la indeplinire hotararile Conferintei Generale si ale Sfatului de frati pe Tara;
- informeaza Sfatul de frati pe Tara asupra activitatilor desfasurate intre sesiunile Sfatului de frati pe Tara;
- reprezinta interesele Bisericilor si ale celorlalte organizatii din cadrul Cultului in fata Sfatului;
- reprezinta interesele Bisericilor si ale celorlalte organizatii din cadrul Cultului in relatiile intercultice intenationale;
- ia hotararile majore pentru Cult in consens;
- hotaraste Sfatul de frati pe Tara, Conferinta Generala si Consiliul Consultativ;
- angajeaza personal administrativ si cultic conform schemei aprobate de Sfatul de frati pe Tara;
- prezinta raport de activitate in fata Conferintei Generale;
- Comitetul Executiv stabileste hotararile majore care sa fie luate in consens.

Art. 67 In cadrul Cultului functioneaza urmatoarele Comisii nationale:
1. Viziune - Strategie;
2. Invatamant - Mass-media;
3. Tineret - Copii;
4. Disciplina - Pastorire;
5. Misiune - Evanghelizare;
6. Financiar - Juridic;
7. Constructii - Ajutorari.
Fiecare Comisie este condusa de catre un consilier ales de Sfatul de frati pe Tara si validati de Conferinta Generala si un numar de membri corespunzator cu numarul coordonatorilor comisiilor Comunitatii Zonale respective.
Art. 68 Consilierii Comisiilor nationale au urmatoarele atributii:
- coordoneaza activitatea comisiei pe care o conduce fiecare;
- prezinta raport de activitate in fata Consiliului Consultativ si a Sfatului de frati pe Tara, o data pe an;
- creaza o viziune si strategie in domeniul lor de activitate. Comisiile nationale se intalnesc de cel putin doua ori pe an, iar convocarea o face consilierul comisiei cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte, comunicandu-se in scris locul, data si ordinea de zi.
Consiliul consultativ

Art. 69 Consiliul Consultativ este format din consilierii comisiilor nationale.
Convocarea Consiliului Consultativ se face de catre Secretarul General la hotararea Comitetului executiv, cu cel putin 30 de zile calendaristice inaintea Sfatului de frati pe Tara si ori de cate ori este nevoie.
Hotararile Consiliului Consultativ se iau prin vot, cu o majoritate de 3 din numarul membrilor Consiliului.

Art. 70 Atributiile Consiliului Consultativ a Cultului:
- sprijina activitatea Comitetului executiv si a Comisiilor nationale;
- face recomandri si aproba programa de invatamant propusa de conducerea unitatilor de invatamant cu pregatire teologica si pregatire generala ce fiinteaza in cadrul Cultului;
- propune Sfatului de frati pe Tara liniile directoare cu privire la problemele doctrinare de viziune si strategie;
- hotaraste, impreuna cu Comitetul executiv, asupra problemelor de interes major ale Cultului, intre sedintele Sfatului de frati pe Tara.
- propune solutii Comitetului Executiv pentru rezolvarea problemelor majore ale Cultului intre Sfaturile de frati pe Tara.
- impreuna cu Comiterul Executiv stabileste ordinea de zi a Sfatului de frati pe Tara.
Art. 71 In cadrul Cultului Crestin dupa Evanghelie functioneaza Institutul Teologic de Grad Universitar "TIMOTHEUS", cu personalitate juridica.
 

Dispozitii finale

Art. 72 Bugetul Uniunii se realizeaza din contributia fiecarei Biserici in functie de numarul de membri precum si din donatii individuale directe si de la alte organizatii din tara si strainatate. Se pot realiza venituri la buget si din vanzarea tipariturilor crestine si din alte surse financiare.
Art. 73 Controlul financiar intern se efectueaza de catre Uniune prin personalul specializat al acesteia, conform dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 74 Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie detine in proprietate bunuri mobile si imobile necesare desfasurarii in bune conditii a aactivitatii acesteia.
Art. 75 Comitetul Executiv poate desface contractul de munca al angajatilor Uniunii in cazul in care acestia s-au facut vinovati de abateri de la doctrina Cultului Crestin dupa Evanghelie sau de la morala crestina precum si de neindeplinirea sarcinilor de serviciu.
Art. 76 Stampila Uniunii Bisericilor Crestine dupa Evanghelie va fi rotunda cu diamentrul de 35 mm constituita din doua cercuri concentrice la o distanta de 5 mm intre care se scrie: " Uniunea Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din Romania". Periferia cercului este simpla. In interiorul cercului mic se afla un disc solar cu razele spre exterior, in dedesubtul caruia se scrie "Bucuresti".
Art. 77 Sediul Uniunii este in Bucuresti. Prezentul Statul a fost aprobat de Conferinta Generala a Bisericilor Crestine dupa Evanghelie din ______________________si se aplica referitor la viata interna a Cultului incepand cu aceasta data.

​