Suveranitatea lui Dumnezeu -A.W.Pink

​Suveranitatea lui Dumnezeu

 Suveranitatea lui Dumnezeu poate fi definit ca i ă ş exerci iul ţ suprema iei Sale—(vezi ţ capitolul 5 pentru Suprema ie). Fiind infinit mai sus decât cea mai înalt creatur , El este ţ ă ă Cel Preaînalt, Domn al cerului i p mântului. Mai presus de orice autoritate, neinfluen abil, ş ă ţ absolut independent; Dumnezeu face a a cum voie te, numai a a cum voie te, ş ş ş ş întotdeauna a a cum voie te. Nimeni nu-I poate z d rnici planurile, nimeni nu-L poate ş ş ă ă împiedica. A a c propriul Lui cuvânt declar clar: "Hot rârile Mele vor r mâne în picioare, ş ă ă ă ă şi Îmi voi aduce la îndeplinire toat voia Mea." (Isaia 46:10); " ă El face ce vrea cu oastea cerurilor i cu locuitorii p mântului, i nimeni nu poate s stea împotriva mâniei Lui, […]" ş ă ş ă (Daniel 4:35). Suveranitatea Divin înseamn c Dumnezeu este Dumnezeu în fapt, cât i ă ă ă ş în nume, c El este pe Tronul universului, dirijând toate lucrurile, cârmuind toate lucrurile ă "dup sfatul voiei Sale" (Efeseni 1:11). ă Bine a spus regretatul domn Spurgeon în predica lui din Matei 20:15: Nu este nici un atribut care s aduc mai mult mângâiere copiilor Lui decât ă ă ă suveranitatea lui Dumnezeu. În cele mai ostile circumstan e, în cele mai grele încerc ri, ei ţ ă cred c Suveranitatea a hot rât nenorocirea lor, c Suveranitatea îi domin , i c ă ă ă ă ş ă Suveranitatea îi va sfin i pe to i. Nu este nimic ce copiii ar trebui s sus in cu mai mult ţ ţ ă ţ ă ă seriozitate decât doctrina suveranit ii St pânului lor peste toat crea ia—regalitatea lui ăţ ă ă ţ Dumnezeu asupra tuturor lucr rilor mâinilor Lui—Tronul lui Dumnezeu i dreptul Lui de a ă ş sta pe acel Tron. Pe de alt parte, nu exist nici o doctrin mai urât de cei lume ti, nici un ă ă ă ă ş adev r din care ei s fi f cut mai mare harababur , decât m rea a, formidabila, totu i cea ă ă ă ă ă ţ ş mai sigur doctrin a Suveranit ii infinitului Iehova. Oamenii îi permit lui Dumnezeu s fie ă ă ăţ ă oriunde în afar de Tronul Lui. Îi vor permite s fie în atelierul Lui s modeleze lumi i s ă ă ă ş ă creeze stele. Îi vor permite s fie în vistieria Lui pentru a- i împ r i milosteniile i s - i ă Ş ă ţ ş ă Ş pun darurile. Îi vor permite s sus in p mântul i s sprijine stâlpii acestuia, sau s ă ă ţ ă ă ş ă ă aprind l mpile cerului, sau s domine valurile oceanului care se mi c f r încetare; dar ă ă ă ş ă ă ă când Dumnezeu se suie pe tronul S u, creaturile Sale scrâ nesc din din i, i noi ă ş ţ ş proclam m un Dumnezeu ă care st pe tron ă , i dreptul S u de a face ceea ce dore te cu ş ă ş ceea ce este al Lui, de a orândui creaturile Lui a a cum Îi place Lui, f r s le consulte; ş ă ă ă apoi noi suntem fluiera i i detesta i, iar oamenii sunt surzi la cuvintele noastre, pentru c ţ ş ţ ă Dumnezeu Cel care st pe tron nu este Dumnezeul pe care Îl iubesc ei. Dar noi iubim s -L ă ă predic m pe Dumnezeul care st pe tron. În Dumnezeul care st pe tron ne încredem noi. ă ă ă "Domnul face tot ce vrea în ceruri i pe p mânt, în m ri i în toate adâncurile." ş ă ă ş (Psalmul 135:6). Da, drag cititor, a a este supremul Potentat descoperit în Sfânta ş Scriptur . F r rival în maiestate, nelimitat în putere, neafectat de orice dinafara Lui. Dar ă ă ă noi tr im o zi în care chiar i cei cu credin a cea mai "dreapt " par înfrica i s admit ă ş ţ ă ţ ă ă Dumnezeirea lui Dumnezeu. Ei spun c a insista exclude responsabilitatea uman ; pe ă ă când responsabilitatea uman se bazeaz pe suveranitate Divin , i este produsul ă ă ă ş acesteia. "Dumnezeul nostru este în cer, El face tot ce vrea" (Psalmul 115:3). În mod suveran a ales El s a eze fiecare din creaturile Sale în acea stare aparte ce a p rut bun în fa a ă ş ă ă ţ Lui. El a creat îngerii: pe unii i-a pus într-o stare contingent , iar pe al ii i-a pus s stea ă ţ ă constant în fa a Lui (1 Timotei 5:21), f cându-L pe Hristos c petenia lor (Coloseni 2:10). ţ ă ă S nu trecem cu vederea faptul c îngerii care au p c tuit (2 Petru 2:4), erau la fel de mult ă ă ă ă creaturile Lui ca i cei care nu au p c tuit. Dumnezeu v zuse deja dinainte c ei vor ş ă ă ă ă c dea, cu toate acestea El i-a a ezat într-o condi ie schimb toare, condi ie de creatur , i ă ş ţ ă ţ ă ş i-a l sat s cad , de i nu era El Autorul p catului lor. ă ă ă ş ă În acela i fel, Dumnezeu l-a pus pe Adam în gr dina Edenului într-o stare ş ă schimb toare. Dac ar fi vrut El, ar fi putut s -l a eze într-o ă ă ă ş stare neschimb toare ; ar fi ă putut s -l a eze într-o stare la fel de statornic ca i cea ocupat de îngerii care nu au ă ş ă ş ă c zut, ar fi putut s -l a eze într-o stare la fel de sigur i de imuabil ca cea pe care sfin ii ă ă ş ă ş ă ţ S i o au în Hristos. Dar, în loc de aceasta, El a ales s -l pun în Eden pe temeiul ă ă ă responsabilit ii creaturii, astfel încât s stea în picioare sau s cad potrivit cu cât s-a ăţ ă ă ă ridicat sau nu s-ar ridicat la în l imea responsabilit ii de a asculta de F c torul s u. Adam ă ţ ăţ ă ă ă a fost r spunz tor înaintea lui Dumnezeu potrivit legii pe care i-a dat-o Creatorul. Aici era ă ă responsabilitate, responsabilitate deplin , testat în condi iile cele mai favorabile. ă ă ţ Dumnezeu nu l-a a ezat pe Adam într-o stare a responsabilit ii ca i creatur pentru ş ăţ ş ă c era bine ca El s -l pun acolo. Nu, a fost bine pentru c Dumnezeu a f cut asta. ă ă ă ă ă Dumnezeu nici m car nu a dat creaturilor fiin pentru c a fost bine ca El s fac acest ă ţă ă ă ă lucru, pentru c El nu avea nici o obliga ie s creeze; ci a fost bine pentru c Dumnezeu a ă ţ ă ă f cut a a. Dumnezeu este suveran. Voia lui este suprem . Atât de departe este ă ş ă Dumnezeu de a fi sub orice lege a "binelui", încât El este o lege pentru El Însu i, a a c ş ş ă orice face El este bine. i vai de rebelul care pune la îndoial suveranitatea Sa! ""Vai de Ş ă cine se ceart cu F c torul s u! Un ciob dintre cioburile p mântului! Oare lutul zice el celui ă ă ă ă ă ce-l f uie te: "Ce faci?"" (Isaia 45:9). ăţ ş Din nou; Domnul Dumnezeu în mod suveran l-a a ezat pe Israel într-o stare ş schimb toare ă . Capitolele 19, 20, i 24 din Exod arat o dovad clar i complet a acestui ş ă ă ă ş ă lucru. Ei au fost pu i sub un leg mânt al faptelor. Dumnezeu le-a dat legi specifice, i a ş ă ş f cut ca binecuvântarea na ional s depind de respectul acordat de ei legilor Lui. Dar ă ţ ă ă ă Israel a fost înc p ânat i cu inima net iat împrejur. Ei s-au r zvr tit împotriva lui Iehova, ă ăţ ş ă ă ă ă au abandonat legea Lui, s-au întors c tre dumnezei fal i, au s vâr it apostazie. În ă ş ă ş consecin , judecata Divin a c zut asupra lor, au fost da i în mâinile du manilor lor, ţă ă ă ţ ş împr tia i pe întinsul p mântului, i r mân sub privirea încruntat a mâniei lui Dumnezeu ăş ţ ă ş ă ă pân azi. ă Dumnezeu, în manifestarea înaltei Lui suveranit i, a fost Cel care i-a a ezat pe ăţ ş Satan i îngerii lui, pe Adam, Israel, în pozi iile lor respective, responsabile. Dar ş ţ suveranitatea nu desfiin eaz cu nici un chip responsabilitatea creaturii, ci dimpotriv ţ ă ă tocmai prin exercitarea acesteia i-a pus El în starea aceasta, sub a a responsabilit i cât a ş ăţ crezut El de cuviin ; i prin aceast suveranitate El este v zut ca fiind Dumnezeu peste ţă ş ă ă to i. Astfel, exist o armonie perfect între suveranitatea lui Dumnezeu i responsabilitatea ţ ă ă ş creaturii. Mul i au spus în modul cel mai ridicol c este destul de imposibil s ar i unde se ţ ă ă ăţ sfâr e te suveranitatea lui Dumnezeu i unde începe responsabilitatea creaturii. ş ş ş Aici este locul unde începe responsabilitatea creaturii: în hot rârea suveran a Creatorului. Cât ă ă despre suveranitatea Sa, nu este i nici nu va fi un "sfâr it" al acesteia! ş ş Iat mai multe dovezi c responsabilitatea creaturii este bazat pe suveranitatea lui ă ă ă Dumnezeu. Câte lucruri sunt consemnate în Scriptur care au fost bune pentru c ă ă Dumnezeu le-a poruncit , i care ş nu ar fi fost bune dac nu le-ar fi poruncit El! Ce drept ă avea Adam s "m nânce" din pomii Gr dinii? Permisiunea F c torului s u (Geneza 2:16), ă ă ă ă ă ă f r de care, ar fi fost un ho ! Ce drept a avut Israel s "împrumute" din bijuteriile i ă ă ţ ă ş ve mintele egiptenilor (Exod 12:35)? Nici unul, dac Iehova nu le-ar fi dat dreptul (Exod ş ă 3:22). Ce drept a avut Israel s sacrifice atât de mul i miei pentru jertf ? Nici unul, ă ţ ă exceptând c Dumnezeu a poruncit asta. Ce drept avea Israel s omoare to i canani ii? ă ă ţ ţ Nici unul, dac nu le poruncea Iehova. Ce drept are so ul s cear supunere de la so ia ă ţ ă ă ţ lui? Nici unul, decât dac Dumnezeu a stabilit a a. i a a am putea merge mai departe. ă ş Ş ş Responsabilitatea uman ă este bazat pe suveranitatea ă Divin . ă Înc un exemplu al manifest rii suveranit ii absolute a lui Dumnezeu. Dumnezeu i-a ă ă ăţ a ezat pe ale ii S i într-o stare diferit decât Adam sau Israel. I-a a ezat într-o stare ş ş ă ă ş neschimb toare. În Leg mântul cel Ve nic Isus Hristos a fost numit Capul lor, a luat ă ă ş responsabilit ile lor asupra Lui, i a realizat pentru ei o neprih nire care este perfect , ăţ ş ă ă irevocabil , etern . Hristos a fost pus într-o stare contingent , pentru c El a fost "n scut ă ă ă ă ă sub Lege, ca s r scumpere pe cei ce erau sub Lege", numai cu aceast infinit ă ă ă ă deosebire: ceilal i au dat gre , El nu a dat gre i nu putea s dea gre . i ţ ş ş ş ă ş Ş cine L-a pus pe Hristos în acea stare contingent ? Triunicul Dumnezeu. A fost voin a suveran cea care L- ă ţ ă a numit, dragostea suveran cea care L-a trimis, autoritatea suveran cea care I-a ă ă desemnat lucrarea. Au fost puse anumite condi ii înaintea Mijlocitorului. El avea s fie f cut cu o fire ţ ă ă asem n toare omului p c tos; el avea s m reasc legea i s-o cinsteasc ; El avea s ă ă ă ă ă ă ă ş ă ă poarte toate p catele tuturor în trupul s u pe lemn; El avea s se fac isp ire complet ă ă ă ă ăş ă pentru ei; El avea s îndure mânia v rsat a lui Dumnezeu; avea s moar i s fie ă ă ă ă ă ş ă îngropat. La împlinirea acelor condi ii I-a fost promis o r splat : Isaia 53:10-12. Avea s ţ ă ă ă ă fie Întâiul n scut dintre mul i fra i; avea s aib un popor care ar fi trebuit s -I ă ţ ţ ă ă ă împ rt easc slava. Binecuvântat s fie numele Lui în veci, El a împlinit acele condi ii, i ă ăş ă ă ţ ş pentru c a f cut asta, Tat l Î i ine promisiunea, sub jur mânt solemn, de a p stra în timp ă ă ă ş ţ ă ă ş ş ă i binecuvânta ve nic pe fiecare dintre aceia pentru care Fiul S u întrupat a mijlocit. Pentru c El a luat locul lor, ei, acum, împ rt esc locul Lui. Neprih nirea Lui este a lor, ă ă ăş ă starea Lui înaintea lui Dumnezeu este a lor, via a Lui este a lor. Nu exist nici o condi ie i ţ ă ţ ş nici o responsabilitate pe care s le împlineasc pentru a ob ine fericirea etern care este ă ă ţ ă a lor. "C ci printr-o singur jertf El a f cut des vâr i i pentru totdeauna pe cei ce sunt ă ă ă ă ă ş ţ sfin i i" (Evrei 10:14). ţ ţ Aici este suveranitatea lui Dumnezeu manifest deschis înaintea tuturor, manifestat ă ă în diferitele c i prin care El s-a ocupat de creaturile Lui. O parte din îngeri, Adam, Israel, ă au fost a eza i într-o stare nestatornic , continuitatea în binecuvântare fiind f cut ş ţ ă ă ă dependent de ascultarea i fidelitatea lor fa de Dumnezeu. Dar în contrast puternic cu ă ş ţă ei, "turmei mici" (Luca 12:32) i-a fost dat o stare imuabil în leg mântul lui Dumnezeu, ă ă ă sfaturile lui Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu; binecuvântarea lor fiind f cut dependent de ă ă ă ceea ce Hristos a f cut pentru ei. "Totu i temelia tare a lui Dumnezeu st nezguduit , ă ş ă ă având pecetea aceasta: Domnul cunoa te pe cei ce Sunt ai Lui" (2 Timotei 2:19). Temelia ş pe care stau ale ii lui Dumnezeu este una perfect : nimic nu mai poate fi ad ugat la ea, i ş ă ă ş nimic luat de la ea (Eclesiastul 3:14). Aici, apoi, este cea mai înalt i m rea prezentare ă ş ă ţă a suveranit ii absolute a lui Dumnezeu. Cu adev rat, "El are mil de cine vrea i ăţ ă ă ş împietre te pe cine vrea" (Romani 9:18). ş Traducerea: numaiharul.org